Cateodata e cazul sa lasi bagajele in urma…
“Orice om strangator depoziteaza, aduna, isi insuseste tot ce ii doreste inima si-i iese in cale. Se arunca plin de entuziasm in fiecare avion care l-ar putea duce catre destinatia dorita si adauga experiente, si adauga amintiri, si adauga iubiri, si adauga impresii, sentimente, idei, visuri, planuri, bucurie, fericire, suferinta, lacrimi negate, dureri reprimate… si uite asa strange un ditamai bagajul pe care il taraste din greu spre casa. Grabit spre noua destinatie il pune in spinare si alearga cat mai repede spre aeroport in cautare de noi experiente. Dar pana cand? Cat de mare poate fi o valiza incat sa o poti burdusi la infinit fara sa ajungi ca doamna de mai jos?
“La aeroport, o doamna se pregatea pentru imbarcarea in avion. Isi prezinta valiza la control si, spre surprinderea ei, este intampinata cu un refuz:
- Ne pare rau, dar nu va putem permite sa va urcati in avion in aceste conditii…
- De ce?! Este prea grea valiza?!
- Valiza este in regula, dar aveti prea mult bagaj emotional asupra dumneavoastra… ”
Atunci vine momentul sa spui stop, sa lasi jos bagajul vechi si uzat din spate si sa pasesti singur, fara sa mai privesti inapoi, spre noile destinatii, inainte ca greutatea bagajului sa te striveasca.”
[...] Fotografie de Catalin Mustata. [...]
ce frumos !
[...] de Catalin Mustata. posted under Filosofari, Fotografie, Invataminte 6 Comments [...]